Fertilizarea Faziala La Grau

Fertilizarea suplimentara sau faziala este fertilizarea ce se face in cursul perioadei de vegetatie si este mai necesara si mai ult practicata la culturile de legume decat la alte culture.

Fertilizarea faziala la grau. Marirea calitatii productiei al continutului de protenine prin aplicarea unor cantitati de azot. Fertilizarea radiculara consta in aplicarea ingrasamintelor organice pe sol si incorporarea acestora prin lucrari superficiale. Prima la desprimavarare si iesirea din iarna 100 150 kg s c. Fertilizarea la grau se poate realiza in mai multe variante dupa efectuarea analizelor mentionate.

Să nu uităm că azotul din sol se regenerează mult mai ușor decât celelalte elemente nutritive din apa de precipitații prin putrezirea materiei organice încorporată în sol din. Grâul este cultivat în majoritatea zonelor țării fiind una din cele mai răspândite culturi din românia alături. In alternativa in care fertilizarea in toamna s a realizat cu 300 400 kg s c ha 20 20 0 sau 16 16 16 se vor aplica la o stare de vegetatie normala doua fertilizari faziale. Planificarea corecta a fertilizarii culturii de grau article information categorie.

Prin urmare soiurile de grau sunt clasificate in functie de caracteristicile lor de calitate. In acest interval graul trebuie sa aibe la dispozitie cantitatile necesare de elemente nutritive. Se face de la inceputul impaierii si la observarea. Fertilizarea faziala se executa cu scopul completarii necesarului de hrana pe perioada de vegetatie a culturilor.

Administrate fazial în mai multe reprize foliar sau la sol efectul nutritiv al îngrășămintelor chimice sporește cu peste 30 la azot cu 20 25 la fosfor și cu 15 20 la potasiu. In acest interval sunt absorbite peste 80 din azot si fosfor si peste 85 din potasiu. Schema de fertilizare aplicată la cultura de grâu este cea care poate asigura o producție de peste 6 000 kg ha sau din contră poate duce recolta la coada clasamentului cu o producție situată chiar sub media națională. Perioadele optime pentru fertilizarea grâului sunt determinate de etapele de dezvoltare a culturii respectiv la terminarea înfrăţirii când are loc diferenţierea spicului la apariţia primului nod când are loc diferenţierea primordiilor florale la formarea celui de al doilea nod când apar staminele şi se declanşează formarea boabele în spic.

De aceea fertilizarea cu azot a acestor culturi este mult redusă de exemplu 15 kg n s a to față de 65 kg n s a to cât este consumul real la fasole. Lucrarea are loc la sfarsitul pornirii impaierii. Radiculara sau extraradiculara foliara. Includem aici fertiirigarile fertilizarile foliare si fertilizarile cu ingrasaminte complexe incorporate pe rand.

Consumul maxim de elemente nutritive al plantelor de grau are loc intr o perioada scurta de timp de la alungirea paiului si pana la coacere. Prevenirea pagubelor produse de carente imbunatatirea calitatii si a rezistentei fata de boli.